Cod ISSN: 1583-2058
Autor: Lector
univ. Lucian Radu-Geng
Cuvinte cheie: minte, factori mentali, buddhism, meditație,
sănătate mentală.
În Orient, mintea a fost studiatã în cele mai mici detalii, deoarece se considerã cã stăpânirea ei este un pas foarte important pe calea dobândirii libertății interioare. Orientalii studiază nu numai nivele conștiinței și stările ei, ci și procesele mentale. Evenimentul care stã la baza acestor procese este legătura neîntreruptã dintre stările mentale și obiectele simțurilor. Fiecare stare mentalã este alcãtuitã dintr-o serie de factori mentali - după unele teorii în număr de 53 (Narada, 1968), iar după alte ajungând chiar până la 175 care se combinã diferit de la o stare la alta, conferindu-le autenticitate. Nici una dintre liste nu este însă completã. Fiecare îi denumește doar pe cei pe care îi considerã mai importanți, scopul fiind analiza continuã, supravegherea conștientã a stărilor psihice.
Clasificarea factorilor mentali este menitã sã îl ajute pe cunoscător sã recunoască și sã controleze singur stările mentale pentru a reuși sã le elimine pe cele negative. Evoluția adepților se bazează pe acest proces laborios. Factorii mentali dominã mintea. Fiecare stare în desfășurare este alcãtuitã dintr-un anumit număr de asemenea factori și determinã combinații particulare ale acestora în starea mentalã următoare. În schema de moment existã și o ierarhie a factorilor, cel mai intens dintre ei situându-se în fruntea ierarhiei, iar cel mai slab la sfârșitul ei. Stările mentale se succed într-un flux continuu, ordonat, asemeni apelor unui râu. Curgerea nu se oprește de obicei decât în cazuri excepționale. Doar viteza se modificã. Orientalii sunt de părere cã fiecare dintre aceste stãri mentale este influențatã de factori biologici, situaționali și psihologici (în special afectivi).
Factorii mentali influențează și karma individului, deci viitorul sãu. După cum afirma Buddha tot ceea ce suntem este rezultatul a ceea ce am gândit, se găsește în gândurile noastre, este făcut din gândurile noastre. Dacã un om acționează cu răutate, durerea îl va urma așa precum roata urmează pasul boului care conduce carul ... Dacã un om vorbește sau acționează după gânduri pure, curate, atunci fericirea îl urmează ca o umbrã care nu-l pãrãsește niciodată (apud Hall și Lindzey, 1978, 360).
Este fãcutã astfel o diferențã clarã între factorii mentali sănătoși, pozitivi, și cei nesănătoși, negativi. Prezentãm în continuare o clasificare a factorilor mentali (tabelul 1) realizatã de către buddhiști pe baza experienței directe a primilor călugări care au practicat meditația. Împărțirea factorilor mentali în sănătoși și nesănătoși a fost făcuta în primul rând pe baza unei observații riguroase asupra influenței pe care ei o au asupra meditației: ajutã sau împiedecã atingerea acestei stãri.
Ca o completare la cele douã tipuri de factori, existã șapte proprietăți mentale neutre, prezente în orice stare mentalã: apercepția (phassa), percepția (sanna), voința (cetana), simțirea (vedana), concentrarea într-un singur punct (ekaggata), atenția spontanã (direcționarea involuntarã a atenției ca urmare a atracției către un obiect - manasikara) și energia fizicã (jivitindriya). Aceste proprietăți formează o matrice de bazã a conștiinței, în care sunt concentrați factorii sănătoși (pozitivi) și cei nesănătoși (negativi).
Tabelul 1. Factorii mentali în concepția buddhistã.
|
|
|
Factori mentali |
|
|
|
|
Pozitivi |
Negativi |
|
|
|
introspecția (panna) |
iluzia (moha) |
|
|
|
înțelegerea (atenția) (sati) |
percepția falsã (ditthi) |
|
|
Cognitivi |
modestia (hiri) |
obrãznicia (nerușinarea) (ahirika) |
|
|
|
discreția (ottappa) |
indiferența (nepãsarea) (anottapa) |
|
|
|
confidențialitatea (saddha) |
egoismul (mana) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
pacea (liniștea) sufleteascã (passadhi) |
agitația (uddhacca) |
|
|
|
nonatașamentul (alobha) |
lãcomia (lobha) |
|
|
|
nonaversiunea (adosa) |
aversiunea (dosha) |
|
|
|
imparțialitatea (tatramajjhata) |
invidia (issa) |
|
|
Afectivi |
optimismul (ahuta) |
avariția (macchariya) |
|
|
|
flexibilitatea (muduta) |
îngrijorarea (kukkucca) |
|
|
|
adaptabilitatea (kammannata) |
contracția (thina) |
|
|
|
experiența (competența, priceperea) (pagunnata) |
torpoarea (amorțirea, toropeala) (middha) |
|
|
|
corectitudinea (cittujjukata) |
perplexitatea (vicikiccha) |
O caracteristicã a factorilor mentali este aceea cã ei sunt opuși și se inhibã unii pe alții. Fiecărui factor negativ îi corespunde opusul sãu pozitiv (spre exemplu lăcomie nonatașament, iluzie claritate etc.). Prezența unui factor (grup de factori) face imposibilã prezența în același timp a factorului (grupului de factori) opus. Astfel, când existã claritate, nu poate exista iluzie și invers. Uneori numai un singur factor pozitiv inhibã prezența unui grup de factori negativi. De exemplu, nonatașamentul eliminã lăcomia, avariția, invidia și aversiunea. Prezența sa atrage și alți factori pozitivi: nonaversiunea, imparțialitatea, liniștea sufleteascã. Acest grup de factori înlocuiesc atitudinea de lăcomie sau pe cea de aversiune cu una de imparțialitate atenție egalã fațã de toate obiectele cu care vine în contact conștiința.
Anumiți factori, ca de exemplu iluzia, înlătura întreg setul de factori opuși. O persoanã a cârei minte este dominatã de iluzie, principalul factor negativ, nu are discernământ, iar imaginea sa despre realitate este falsã, caracteristici specifice în special celor cu afecțiuni psihice. Înțelepții atrag atenția în nenumărate rânduri cã, oricare ar fi persoana, atât timp cât mintea sa este dominatã de viziuni false, acestea îl vor face sã trăiască doar într-o stare neplăcutã de divizare a personalității, de suferințã.
Iluziei i se opune pătrunderea, adică perceperea clarã a obiectelor și situațiilor așa cum sunt ele în realitate. Așadar, acești doi factori nu pot fi prezenți simultan într-o stare mentalã deoarece se exclud reciproc. Pătrunderea și atenția sunt principalii factori pozitivi, prezența lor într-o stare mentalã atrăgând după sine și pe cea a celorlalți factori pozitivi. Apariția acestor doi factori este suficientã pentru înlăturarea tuturor factorilor negativi. Anumiți factori pozitivi apar în minte doar în anumite condiții. Astfel, modestia și discreția se manifestã doar când în mite apare un gând referitor la o acțiune nefastã.
De obicei factorii mentali apar în grup, fiecare fiind mai puternic sau mai slab. Cel care are forța cea mai mare se va impune și va fi principalul care va modela starea mentalã respectivã, determinând modul în care persoana va acționa în acel moment. În majoritatea cazurilor, stările mentale sunt un amestec de factori pozitivi și negativi. Când un factor sau un set de factori va apare frecvent în stările mentale ale unei persoane, el va deveni o trăsăturã a personalității sale. Prezența factorilor pozitivi în gândurile unei persoane face ca ea sã se bucure de o mai mare libertate, astfel încât va putea sã-și folosească la maximum facultățile de care dispune, sã se adapteze repede din punct de vedere fizic și mental la orice situație apãrutã, astfel încât va avea un comportament corect atât din punct de vedere personal cât și social.
Cu toate cã fiecare factor mental acționează simultan asupra minții și corpului, singurii a căror acțiune se poate observa direct sunt optimismul, flexibilitatea și experiența (îndemânarea), prezența lor în mintea unei persoane ajutând-o sã acționeze utilizându-și la maximum capacitățile, sã își elimine în mare parte factorii negativi și sã se adapteze cu o mare ușurințã la orice situație.
Gândurile dominante ale unei persoane o fac sã caute anumite lucruri și sã evite altele. Tipurile de personalitate sunt determinate de factorii mentali, de forța și frecvența cu care aceștia se manifestã în diferitele stãri mentale. Dacã mintea unei persoane este dominatã de un anumit grup de factori, acest lucru va determina comportamentul, motivația, personalitatea acelei persoane. Stările mentale care o caracterizează îi ghidează toate acțiunile. Unicitatea modelului mental al fiecăruia generează diferențele individuale în limitele diferitelor tipuri de personalități. Factorii care formează starea mentalã a cuiva la un moment dat vor determina starea de sănătate mentalã a persoanei respective. Deci, în funcție de ponderea celor douã categorii de factori, în mintea unei persoane va exista o dezordine mai micã sau mai mare. Fiecare tip de dezordine mentalã se poate înlătura prin eliminarea factorului negativ care a produs-o, pentru cã, prin specificul sãu, fiecare factor produce anumite modificări mentale în mod diferit fațã de ceilalți. Astfel egoismul este cauza comportamentului sociopatic, agitația și îngrijorarea sunt caracteristice nevrozelor, aversiunea fațã de un anumit lucru poate produce o fobie etc.
Pentru a avea o bunã sănătate mentalã se recomandã absența din minte a factorilor negativi și prezența celor pozitivi. Aceștia din urmã determinã și apariția unor stãri afective bunătatea, altruismul care nu ar fi posibile în alte condiții și care acționează în sensul reglării comportamentului individului, eliminării stres-ului, obținerii unor rezultate superioare în activitate.
Prezența diferiților factori mentali și preponderența unora (pozitivi sau negativi) a fost folositã de orientali pentru clasificarea tipurilor de personalități umane. Factorii mentali acționează indirect, prin intermediul stărilor mentale pe care le creează, asupra comportamentului individual. Astfel, dacã factorul predominant în mintea unei persoane este lăcomia, ea va acționa în principal pentru a obține obiectele la care râvnește. Se poate spune deci cã fiecare tip de personalitate este caracterizat de un tip motivațional aparte.
Bibliografie:
Hall,
C. S. și Lindzey, G. (1978). Theories of
personality. New York: John Wiley & Sons.
Guenther,
H.V. (1976). Philosophy and psychology in
the Abhidhamma. Berkeley: Shambhala.
Eliade, M. (1997). Yoga - Nemurire și Libertate (ed. a II-a). București: Editura
Humanitas.
Narada, M. (1968). A manual of Abhidhamma. Kandy, Sri Lanka: Buddhist Publication Society.
PRECIZARE:
Materialele prezentate in
acest buletin pot fi reproduse numai cu acordul scris al autorilor.
Asociația Română de
Psihologie Transpersonală
Președinte:
Adresa pentru corespondență:
Contact:
Psiholog Ovidiu Brazdău
Tel. 092.28.88.03
E-mail: arpt@home.ro
Web site: http://www.arpt.home.ro
Cod fiscal nr. 14098147
Cont nr. 2511.1-1900.1/ROL
BCR, Sucursala Doamnei,
București
Daca browserul nu afiseaza meniul apasa aici
Copyright
© 2002, Asociatia Romana de Psihologie Transpersonala.
Webmaster: Augustin Iordache
Toate drepturile rezervate.